Home / Noutati / America văzută prin ochii unui luduşean – ziaristul Ioan Andreiu Borgovan! NEW YORK – Jurnal de călătorie (II)

America văzută prin ochii unui luduşean – ziaristul Ioan Andreiu Borgovan! NEW YORK – Jurnal de călătorie (II)

 

După primul șoc pe care l-am resimțit la contactul cu fascinanta metropolă a urmat și altele, în fiecare zi din cele 14 petrecute aici. Central Park, Insula Rooseveld, cele trei stațiuni oceanice, Muzeul Imigrației, Statuia Libertății, Muzeul Madame Tussauds, Empire State Building, US Open 2015 și alte puncte de interes vor constitui subiecte pentru această pagină. Astăzi însă vom relata despre un episod tragic din istoria umanității.

 

11219708_1467829856857400_4790864593259605652_n

 

 

11 Septembrie 2001
În acea zi eram la Cuci la o parolă cu Maria și Arpi când ne-a sunat Luci. „Deschideți repede televizorul!” Am auzit o voce emoționată. În primul moment am crezut că vedem un film absurd, o creație Hoolywood-iană. Dar, din păcate nu era așa, era o tragică realitate.
La acea dată, cel mai cunoscut centru comercial, un complex format din șapte clădiri situat în jurul unei piețe aflat în sudul Manhattanului era World Trade Center. În zonă se detașau cele două turnuri gemene, unul de 415 m, celălalt de 417 m, cele mai înalte clădiri din lume până în anul 1973 când au fost depășite de turnul Sears din Chicago (442 m). Turnurile proiectate de un arhitect japonez, Minoru Yamasaki au fost atacate în anul 1993, când în subsol a fost detonată o bombă, dar atacul fatal s-a produs în 11 septembrie 2001când turnurile au fost lovite de două avioane deturnate. În urma incendiului cele două turnuri s-au prăbușit și au provocat moartea a peste 2800 de persoane, multele altele fiind rănite.
A fost o lovitură cumplită atât pentru mândrul popor american, dar și pentru umanitate și multe s-au schimbat în urma odioului atac. După 14 ani de la acele zile îngrozitoare, Alina ne-a condus în acea zonă în care s-a așternut din nou calmul și normalitatea și în care spiritul creativ american și-a arătat din nou posibilitățile nelimitate. Acum, în acel loc se înalță spre cer cea mai înaltă construcție din continentul american.One World Trade Center are 104 etaje și o înălțime de peste 530 m. Este o operă arhitecturală cu linii avântate care sugerează zborul spre un viitor luminos, un triumf al binelui și al luminii împotriva răului și întunericului.
Alături, la mică distanță este Memorialul prin care sunt comemorați dispăruții în atacuri prin înscrierea numelui pe plăci de bronz care mărginesc un bazin din marmoră neagră. Pe pereții acestuia curge apă în cascadă, lacrimile celor rămași, acestea dispărând într-un hău invizibil. În jurul Memorialului și la șirul format la intrarea platformei de observare sunt oameni triști, de diferite etnii. Ici o floare, colo o lacrimă ștearsă discret sunt omagii aduse celor dispăruți fără vină. Am zăbovit în preajma Memorialului cu respectul pe care îl datorăm și celor dispăruți, dar și celor care țin ridicat steagul libertății și al demnității umane.
Data viitoare vom ajunge cu relatarea pe țărmul Oceanului Atlantic.

 

11999015_1468020910171628_6292590512409029507_n

 

ORAȘUL NEW YORK.
Conform statisticilor, în anul 2010, orașul avea o suprafață de 1214 kmp și găzduia 8175000 de locuitori permanenți și încă mulți alții veniți doar în vizită. Orașul se situează în sud-estul statului New York la gura de vărsare în Oceanul Atlantic a fluviului Hudson. Este cel mai mare oraș din SUA în cuprinsul căruia sunt cinci cartiere: Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și Staten Island. Dintre acestea, cel mai dens populat este cel care ocupă insula Manhattan. Aceasta a fost colonizată sub numele de New Amsterdam în timpul administratorului general olandez Peter Minuit care a cumpărat insula de la indieni în anul 1626. Noua colonie a fost cucerită de britanici în 1664 și a primit actualul nume. New York a fost și capitală a statului (1784-1797) și a SUA între anii (1789-1790).
Orașul a devenit foarte important din punct de vedere economic după deschiderea canalului Erie în 1825 și după încheierea Războiului Civil American. Un pas înainte spre închegarea metropolei de azi a fost făcut în anul 1898 când cele cinci cartiere s-au unit într-o singură comunitate. Pentru milioanle de imigranți, New Yorkul a fost poarta de intrare într-o lume nouă plină de promisiuni. Acum, marea metropolă este un important centru mondial al comerțului, științei, artei, modei, mass media, sportului și desigur, a turismului.

 

11209502_1468020740171645_7766041118032719192_n

 

 
CARTIERUL QUEENS. Cea mai mare suburbie a New Yorkului se află în partea de vest a Long Island, de la vărsarea East River în golful Long Island până la Oceanul Atlantic. Primii locuitori europeni ai zonei au fost olandezii în perioada 1636-1656, dar englezii au luat zona în stăpânire în anul 1664 și după puțină vreme l-au declarat district. A devenit suburbie în anul 1898, după care s-a dezvoltat accelerat datorită turiștilor care căutau o zonă mai liniștită decât tumultul orașului. Suburbia s-a dezvoltat accelerat după construirea podului Queensboro și a tunelului feroviar Long Island. Acum pe lângă zona rezidențială se găsesc multe fabrici și depozite precum și cele mai mari aeroporturi ale metropolei, La Guardia și J.F. Kennedy. Cartierul este preferat de etniile venite din estul Europei printre care se regăsesc și mulți români. Ca un amănunt interesant, puțini oameni știu că o parte a orașului New York, mai exact cartierele Queens și Brooklyn sunt așezate pe o insulă, Long Island. Aceasta este situată în sud-estul statului New York având la nord brațul Long Island și la sud Oceanul Atlantic. Suprafața insulei este de 3600 kmp având o lungime de 190 km și o lățime care variază între 19-37 km și găzduiește 7,5 milioane de locuitori în patru comitate: Kings (cart. Brooklyn), Queens (cart. cu același nume), Nassau și Suffolk. În vest, Long Island este despărțită de Bronx și Manhattan de East River, iar la sud, Staten Island o desparte de statul New Jersey. Partea de est a Long Island constituie o zonă cu plaje, locul preferat al new-yorkezilor despre care vorbi pe larg.

 

 

A consemnat

Ioan A. BORGOVAN

 

FOTO: Alina Borgovan

About ((( T ))) Radio Transilvania

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close