Home / Noutati / ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI, MUREȘENI LA METOCUL DIN GĂBUD – ALBA

ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI, MUREȘENI LA METOCUL DIN GĂBUD – ALBA

 

În perioada 13-22 aprilie 2018, Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din satul Găbud, județul Alba, a găzduit Tabăra de primăvară a tinerilor creștini ortodocși din județele Cluj, Sibiu, București, Iași, Timiș și Mureș. Organizatorii, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia și Mânăstirea Oașa, au oferit tinerilor participanți (majoritatea studenți), moștenitori ai Marii Uniri din anul 1918, un program bogat în informații istorice despre Marea Unire din anul 1918 și în activități cultural artistice. Au vorbit despre premergătorii Marii Uniri, muzeograful Răzvan Mateescu, în expunerea „Repere istorice și arheologice privind civilizația dacică”, conferențiarul universitar doctor Ioan Cârja, prin comunicarea „Personalitatea lui Avram Iancu” și profesorul universitar doctor Ioan Bolovan, în dizertația „Rolul Bisericii și al societății civile în pregătirea Marii Uniri”. La înfăptuitorii Marii Uniri și la astrala lor lucrare de la 1 Decembrie 1918, a făcut trimitere scriitorul Mihail Neamțu, în eseul „Miracolul Unirii, Miracolul Iubirii, Minunea Învierii”.

 

 

În zilele de 16 și 17 aprilie, iconograful Teodora Roșca, le-a fost agreabil îndrumător tinerilor care au ales să se inițieze în pictura de icoane pe sticlă. În zilele de 19 și 20 aprilie, fluierașii profesioniști Horațiu Neagoe și Călin Lăcătuș i-au învățat pe tineri arta confecționării tilincilor și a cântului la fluier. Instructivă a fost și ziua în care participanții la tabăra de la metocul Găbud au făcut cercetare etnografică în satele de pe Valea Mureșului mijlociu.

Sâmbătă, 21 aprilie 2018, tinerii ortodocși din Tabăra de la Metocul Găbud-Alba au participat la vernisajul expoziției de fotografii „BISERICI ÎN LACRIMI”, pregătită de doctorul în economie Raluca Prelipceanu, absolventă a Universității „Sorbona”, din Paris.

Prezentându-le tinerilor vechile biserici de lemn de pe Valea Arieșului, din Munții Apuseni, pe care le-a vizitat recent, sora Raluca a luminat o zonă a memoriei colective românești, aproape necunoscută tinerilor români din Anul Centenarului Marii Uniri: valoarea de izvor istoric al bisericilor de lemn din Transilvania pentru vechimea noastră, a românilor și a credinței noastre ortodoxe în spațiul Daciei Romane.

Asocierea lacrimilor cu istoria bisericilor de lemn transilvane a motivat-o afectiv. Zidurile și interioarele acestor biserici păstrează de secole lacrimile românilor care, îngenunchiați, înălțau către Dumnezeu Tatăl rugăminți fierbinți să țină departe de ei încercările principilor calvini, din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, hotărâți să îi calvinizeze pe ortodocșii ardeleni și, astfel, să destrame unitatea de credință a românilor viețuitori de o parte și de alta a Munților Carpați; să îi apere de planurile Casei austriece de Habsburg hotărâtă să îi desprindă, prin catolicizare, de frații lor români ortodocși de la est și sud de Carpați, la începutul secolului al XVIII-lea; să îi ferească de furia războiului antiortodox dus de generalul austriac Adolf Bucow, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de efectele conspirației din anul 1842 a feudalilor liberali maghiari din Transilvania care, apelând la așa-zisul drept istoric al lor, urmăreau să îi maghiarizeze urgent pe românii ardeleni, de noile planuri actualizate, ale guvernanților budapestani, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul al secolului al XX-lea, de maghiarizare forțată a românilor din Transilvania; de încercarea, din anii 1912-1914, de înființare a Episcopiei Ortodoxe Maghiare, cu centrul ecleziastic în Ungaria, care să impună bisericilor ortodoxe române oficierea tuturor slujbelor religioase doar în limba maghiară; de moartea sau rănirea feciorilor și bărbaților români mobilizați, împotriva voinței lor, să lupte pentru interesele Imperiului Austro-Ungar, asupritor pe fronturile din Galiția și Italia, în Primul Război Mondial (1914-1918).

 

 

Toate sunt lacrimi ale românilor antemergători ai Marii Uniri.

Acolo, în Casele de lemn ale Domnului, peste lacrimile suferințelor de secole au răsărit lacrimile de bucurie ale milioanelor de români, majoritari în Transilvania, făuritori ai Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Despre toate acestea va mai vorbi sora Raluca și la întâlnirile cu tinerii  ortodocși din municipiile Alba Iulia, Sibiu și Deva, sperând să îi convingă să se implice în acțiunea patriotică de salvare și reabilitare a vechilor biserici din Transilvania.

Tabăra de primăvară de la schitul din Găbud s-a încheiat cu spectacolul de gală al Ansamblului de Muzică Tradițională „Icoane” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Sub îndrumarea profesorului universitar doctor Ioan Bocșa și al lectorului universitar doctor Alina Stan, cei peste cincizeci de coriști și soliști vocali, cu toții îmbrăcați în costume populare specifice zonelor etnofolclorice din care provin, au interpretat vechi cântece populare create de țăranii români în urmă cu două, trei sute de ani. Au fost auzite, în premieră la Găbud, cântece care amintesc de pragurile prin care trece fiecare român (nașterea, nunta, munca, moartea), cântece de drum, cântece de casă, cântece rituale de seceriș și de împletirea cununei de spice, de prezentare a colacului mare, dospit și împletit, copt din făina nouă, cântece de cătănie, cântece de ritual funerar, bocete. Toți tinerii interpreți au fost aplaudați. Dar cele mai îndelungi și mai călduroase aplauze le-a cules „cel mai tânăr solist” cărunt, profesorul Ioan Bocșa. Aplaudat a fost și monahul Gheorghe, de la schitul din Găbud. I s-a cântat „La Mulți Ani, cu sănătate”, i s-a oferit un tort uriaș, cu prilejul zilei onomastice din ziua de 23 aprilie, zi de cinstire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Au fost îndelung aplaudați membrii renumitei orchestre „Trio Transilvania”, Ovidiu Barteș (la ceteră), Zeno Zanc (la contră), Ioan Baciu (la Gordună).

S-au bucurat de reușita ediției din acest an a Taberei de primăvară, de la Găbud, părintele stareț Iustin Miron, părintele Modest, reîntors acasă după 16 ani de slujire a Domnului Iisus Hristos ca monah român la Muntele Athos, profesorul preot Iuliu Florea, președintele Ligii Tineretului Ortodox, din Târgu Mureș, împreună cu întreaga sa familie, domnul economist Ioan Berța, președintele Asociației Cultural Patriotice „Avram Iancu”, din Tîrgu Mureș, echipa de lideri mureșeni ai Noii Drepte, familia inginerului agronom V. Popa, din Luduș, căreia îi mulțumesc pentru transportul meu spre casă.

 

 

 

A consemnat

 MIRCEA GHEBOREAN

FOTO: RALUCA PRELIPCEANU

 

Sursa: CUVANTUL LIBERwww.cuvantul-liber.ro

About ((( T ))) Radio Transilvania

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close