Home / Noutati / Craciun fericit ! Kellemes Karacsonyi unnepeket !

Craciun fericit ! Kellemes Karacsonyi unnepeket !

 

 

Craciunul este o sarbatoare a carei magie ne inconjoara pe toti, trebuie doar sa stim sa o simtim. Tocmai pentru a intra in atmosfera, ne-am gandit sa va destainuim cateva informatii despre obiceiurile de Craciun de care ne aducem aminte cu drag in fiecare an, inainte de sarbatori.

Bradul este un obicei binecunoscut al sarbatorii de Craciun – parca nu e Craciun daca nu miroase in casa a brad! Obiceiul este atestat prima data la egipteni, care, in ziua solstitiului de iarna, isi decorau casele cu frunze de palmier. Obiceiul a fost apoi preluat de romani, care au inlocuit palmierul cu bradul. Brazii au fost impodobiti timp de multe secole cu mere, prajituri, dulciuri. Martin Luther a fost primul care a folosit lumanari pentru impodobirea bradului, in secolul al XVI-lea. Prin 1610, in Germania, a fost inventata beteala, un alt obiect nelipsit din arsenalul de decorare a bradului. In acea vreme, nu era numai argintie, ci chiar din argint, care a fost folosit in acest scop pana la jumatatea secolului trecut.


                                                       


In 1892, la zece ani dupa patentarea becului, acesta a fost adaptat pentru bradul de Craciun si astfel, luminat feeric, acesta a devenit si mai placut ochiului. In Romania, bradul de Craciun a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, suprapunandu-se peste vechiul obicei autohton al butucului de Craciun – un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simbolizand moartea si renasterea zeului autohton Craciun. Obiceiul, atestat pe vremea romanilor, a disparut intre timp. Si iata ca obiceiul impodobirii bradului este un obicei de care ne bucuram si astazi si fara de care Sarbatoarea Nasterii Domnului nu poate fi completa. Unele popoare asaza langa bradul de Craciun si o iesle infatisand nasterea Domnului, in care se regasesc Fecioara Maria, Iosif si pruncul Iisus, alaturi de cei trei magi, de ingeri si de animalele din staul, care l-au incalzit cu rasuflarea lor pe Mesia nou-nascut.

Steaua pe care o punem in varful bradului de Craciun este simbolul stelei care s-a aratat in Betlehem, vestind nasterea lui Iisus Hristos si calauzindu-i pe cei trei magi la ieslea saraca in care acesta se nascuse.

Steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit este evocata si de steaua cu care merg copiii romani la colindat: o stea mare, din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, pe care este lipita, de obicei, si o iconita cu Maica Domnului si Pruncul.

Legenda spune ca Mosul traieste impreuna cu Craciunita sa la Polul Nord, unde tot timpul anului mestereste jucarii, ajutat de spiridusii sai. An de an, negresit, in Ajunul Craciunului, Mosul isi incarca sania cu jucarii si zboara cu sania trasa de cei opt reni, oprindu-se la casa fiecarui copil. Coboara pe hornul casei si lasa cadourile, iar cand are timp, bea lapte si mananca prajiturelele pregatite special de copii.

Potrivit traditiei, Vascul poarta noroc (mai ales fetelor nemaritate) si trebuie pus de Anul Nou la intrare in casa sau la icoana. Utilizarea lui dateaza inca dinainte de crestinism, cand celtii il foloseau pentru a-si decora casele, in semn de celebrare a venirii iernii. Este una dintre plantele ce inveselesc Craciunul, simbolizeaza pace si bucurie, iar sarutul cuplurilor sub vasc semnifica prietenie si statornicie.

 

Cum stim de mici, Trei magi de la Rasarit s-au dus in Ierusalim calauziti de steaua ce li s-a aratat pentru a se inchina pruncului Iisus. Ajunsi in ieslea cea saraca, au cazut la pamant, I s-au inchinat si, deschizandu-si vistieriile, I-au daruit aur, tamaie si smirna. I-au adus aur ca unui imparat, pentru ca se profetise ca el va fi regele iudeilor, tamaie ca unui prooroc si invatator si smirna ca unui arhiereu care avea sa Se jertfeasca pentru toata lumea. In epistole, numele celor trei magi nu este mentionat, dar in popor li se spune Casper din Tarnish, Balthazar din Saba si Melchior din Arabia. Ei ii reprezinta pe toti credinciosii care incearca, prin faptele lor, sa aduca “daruri” Celui care ne-a izbavit de pacate.

Mos Craciun, un personaj destul de controversat, este cunoscut sub mai multe nume: Santa Clause, Saint Nick, Kris Kringle sau Father Christmas. Batranelul carunt, cu barba lunga si alba, imbracat in traditionalul sau costum rosu, pe care il cunoastem de mici copii, este patronul traditional al Craciunului in multe state ale lumii si cel care ii rasplateste in fiecare an pe copii cuminti cu daruri.

 

                                            

 

Craciunita, Poinsetia sau Euphorbia pulcherrima sau Floarea Noptii Sfinte este folosita pentru decorarea casei in perioada sarbatorilor. Descoperita de Dr. Joel R. Poinsette, ambasadorul Statelor Unite la Mexic, Poinsetia a devenit simbolul Craciunului in America de Nord si de Sud.

Nici mancarurile traditionale nu lipsesc din nici o casa, de Craciun. La noi, romanii, traditia cere ca purcelul sa se taie cu cateva zile inaintea Craciunului, mai precis de Ignat, pe 20 decembrie.
Gospodinele pregatesc tot felul de bunatati, intre care la loc de cinste se afla sarmalele, caltabosii, toba, lebarul, carnatii si friptura. La toate acestea se bea, de obicei, vin rosu, adesea fiert cu zahar si scortisoara. Alte popoare, precum americanii, aleg bucate mai dietetice, din curcan. Orice am manca insa, important este ca familiile se reunesc in jurul mesei, ca e pace si voie buna.

Sarbatori fericite pline de iubire si caldura atat in inimi, cat si in camine!

 

 

                                               Echipa Ludus On Line si echipa Radio Transilvania Ludus va ureaza:

 

                                                              Craciun fericit ! Kellemes Karacsonyi unnepeket ! 

About Ludus Mures

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close